Oarecum ascuns pe o stradă care pleacă din rondul Pieței Romane, restaurantul Sangria e o fereastră către un alt loc, fără nici o legătură cu restul Bucureștiului și de fapt, fără corespondențe în întreaga țară. E un decupaj interesant și neașteptat în mijlocul unui oraș agitat și al unei zone care numai calmă nu poate fi numită.
De pe strada Căderea Bastiliei, Sangria și-a asumat rolul de grădină și reprezentant al unei bucătării mixte cu influențe puternic acvatice. Cea mai frecventă eroare care se face despre local este clasificarea în categoria restaurantelor spaniole. Nu este un neadevăr, dar cum Sangria reunește bucătării din zona mediteraneană, fie ele italiene sau libaneze, plasarea într-o singură categorie, culinar vorbind, îi face o nedreptate mai lungă de jumătate de meniu. În același timp, nu am putea spune că eroarea nu e oarecum justificată.
Tot ce ține de Sangria aduce aminte într-un fel sau altul de Spania. Numele e același cu al unui punci din vin cu fructe consumat în verile toride din peninsula Iberică. Încăperile se numesc „Patio“, „Fiesta“ sau „Sala Primera“, iar decorațiunile care înconjoară mesele sunt extrase măcar ca inspirație din trecutul arhitectonic al fostului Imperiu.
Generoasă ca dimensiuni, clădirea are avantajul de a fi fost construită pentru a servi ca restaurant și nu doar adaptată pentru asta. A fost proiectată de arhitectul Dragoș Perju ca un ansamblu de influențe subtile din peninsula iberică, iar aprecierile pozitive ale turiștilor veniți din acea zonă arată că stilul a fost unul potrivit. Centrul de atracție atât în proiect cât și în construcția finală este sala de mese, un spațiu străjuit de arcade și decorat cu felinare de epocă. Patio se află la primul etaj și este exact centrul acelei ferestre către altă lume de care vorbeam la început. Permanent scufundată în lumină naturală datorită acoperișului retractabil, încăperea abundă în plante exotice și, alături de mobilierul de ratan, e greu de imaginat în afara serilor de vacanță. Privită în ansamblu crează o plăcută confuzie între locul și timpul în care te afli și cel în care ai impresia că ai intrat. Retrasă la parter, Sala Primera este mult mai serioasă și servește ca loc de întâlnire pentru oameni cu afaceri de discutat, în timp ce Fiesta, așa cum îi spune și numele (petrecere, lb spaniolă) , e un club amenajat în subsolul clădirii.
Cu toate că nu am și mâncat în cadrul restaurantului, meniul Sangria pare a se achita cu fidelitate de promisiunea mediteraneană. Salata de caracatiță catalană, calamarii prăjiți cu sos Aioli (o maioneză cu usturoi) din zona Valencia, caracatița a la Gallega vorbesc într-adevăr de Spania, dar în același timp, salatele Toscana și Caprese, aperitivul carpaccio sau pastele mare e monti își ascund cu greu originea italiană. Lista continuă și cu alte produse ale mării sau ale apei, cel puțin. Somonul preparat în stil Thermidor cu sos de ciuperci sau în crustă picantă de portocală ar putea fi o soluție bună, la fel cum și midiile în sos alb pot fi pe placul unui iubitor de fructe de mare. Oferta se ancorează la fel de ușor și pe uscat, cu osso bucco, cotletele de berbecuț marinate cu ulei de măsline sau friptura Chateaubriand în prim plan. Rulourile de pui cu mozarella și piure de cartofi sunt iarăși o opțiune de considerat. În primul rând Sangria rămâne totuși spațiul care te fură. Te face să uiți pe unde și de unde ai intrat și să te ciupești, gândindu-te dacă mai ești încă în București.
Programul MasterCard Elite oferă deţinătorilor de carduri MasterCard Premium şi Corporate experienţe memorabile de fiecare dată când apelează la serviciile comercianţilor parteneri. Lista acestora este variată, incluzând magazine de lux – îmbrăcăminte, bijuterii, parfumuri sau mobilier, saloane de înfrumuseţare, restaurante şi ciocolaterii cu tradiţie. La cumpărăturile efectuate cu un card MasterCard Premium (Gold, Platinum, World®, World Signia® sau Corporate®), clienţii beneficiază de reduceri de până la 25%, de consiliere, bonusuri sau cadouri din partea casei, negociate în cadrul unei reţele exclusiviste de parteneri.
Lista completă a locațiilor partenere o găsiți aici.
Puteți citi și alte articole din seria MasterCard Elite:
Buticul de ciocolată - Venchi
La Mandragora - restaurantul cu mătrăgune din București
Autor: Dragoș Aliciu Foto: Sangria
Dati oameni buni si numele arhitectului care l-a amenajat ca el este responsabil de atmosfera descrisa si oricum are drept de autor pe aceasta lucrare.
i-a raspuns lui MS
Numele arhitectului este Dragoș Perju. L-am adăugat în articol, mulțumim pentru sesizare!
i-a raspuns lui Dragos Aliciu
De fapt, numele (corect) al arhitectului este Dragoș Perju. [editat de StyleReport.ro]
Abia astept sa merg!
Dupa paragraful final bolduit mi-a facut impresia unui articol publicitar. Apoi am revenit la titlu si am vazut "Supliment MasterCard Elite" In ce masura finanteaza sau realizeaza MasterCard astfel de articole de style report?
i-a raspuns lui ConstruireaCasei
Toate articolele urmeaza aceeasi regula. Sunt considerate publicitare doar cele marcate ca atare, cu (P) sau prin supratitluri.
Allioli si gallega / corect
i-a raspuns lui fane
Pentru Gallega aveți dreptate și am rectificat greșeala. La „Aioli“ sunt două forme, așa cum puteți vedea cel mai repede pe wikipedia. În meniul restaurantului scrie Aioli deci preferăm să lăsăm forma pe care o propun ei. Mulțumim pentru sesizare!
Pentru perioada moderna, designul este bun.
Materialele folosite nu sunt tocmai cele mai de soi dar merge.
Pentru un oras in care kitschurile sunt considerate apogeul arhitecturii, Sangria merita o nota buna.
Nu acelasi lucru se poate spune si despre mancare.
Am fost de mai multe ori si ultima data am facut acest lucru in toamna anului trecut.
Nu mi-a placut bucataria lor, mancarurile nu sunt deloc deosebite, ba chiar pot spune ca nu prea sunt bune.
Poate ca au schimbat bucatarii si retetele dar eu nu mai calc pe acolo.
Sangria este inca o dovada ca in Bucuresti nu prea exista restaurante bune.
Nu mai avem traditie in arta culinara si trebuie sa invatam sa nu aplecam urechea la recomandarile celor care sunt entuziasmati doar de denumiri straine pompoase.
Cand iti recomanda un om o carciuma uita-te inainte la el. Vezi cum traieste, ce mananca, pe unde a mers, ce cultura are, care ii sunt valorile.
Acest restaurant este o gluma dpdv al mancarii. Am mers o data acolo sa iau cina. Aceasta cina a fost atat de buna si consistenta, incat dupa aceea m-am repezit imediat la un fast food sa-mi potolesc foamea.
Asadar, evitati Sangria, mancarea lasa de dorit!
Foarte buna mancarea.Recomand sangria casei si pieptul de rata. Mai e delicioasa vita cu sos de sangria (sau de rodii...nu mai stiu exact).
Contra - painea prajita unsa cu nu stiu ce anume - obligatoriu prezenta la masa. Am inteles ca nu poti renunta la ea...
Chelnerii acri...
Preturile ceva peste media clasei...
Per total o experienta culinara placuta.
i-a raspuns lui Mumu
Am mers in weekend cu familia, la Sangria. Locul este minunat, dar e bine sa mergi doar pentru o bere. Spun asta pentru daca ai vrea a doua bere ospatarul va uita sa ti-o aduca, iar daca te gandesti sa mananci, varianta fast food-ului e mai buna. Am comandat piept de rata, care a fost groaznic. Prea uscat si acoperit de un sos de fructe de padure ce pareau a fi digerate in prealabil.Nici ceilalati nu au fost mai norocosi cu pieptul de curcan sau porc invelit in bacon. Niste preparate care s-au vrut gourmet au fost de fapt glume proaste care nu ne-au amuzat deloc atunci cand a venit nota de plata. Concluzia: un restaurant frumos, complet inutil. De ce ai merge int-um restaurant in care ospatarii si bucatarii se intrec in lipsa de profesionalism?
i-a raspuns lui Valentin
Nu este doar problema lor, acelasi lucru se intampla in toate restaurantele din Romania.
Rafinamentul nu poate fi gasit aici deoarece intreaga societate este condusa de mitocani.
Trebuie sa ne placa ceea ce place mitocanilor.